vesti bune :)

am ajuns acasa fericit… nu multumit, dar fericit… maine am examenul… inca nu se stie pe unde disparuse dosarul, insa dupa 10 minute de cautari am aflat vestea buna 😀

stress la ordinea zilei…

ma intreb oare care ar fi IQ-ul mediu in tara noastra… nu de altceva dar prin natura locului de munca, am ocazia sa vorbesc cu foarte multe persoane… si ceea ce ca surprinde de fiecare data este „inteligenta” de care ma lovesc… oare chiar asa de rau ne-a invatat democratia?!?? avand in vedere drepturile pe care le avem fiecare, drepturi garantate de legislatie, apoi cele date de ANPC, care sunt din ce in ce mai „uzitate”. Ideea este ca ori avem cazuri in care diversii patroni, sefi, directori si alte functii „marete” abuzeaza si forteaza mana bietului angajat sau alt biet nenorocit care a avut ghinionul sa treaca prin calea „maharului”, ori avem de-a face cu „clienti fideli” care sunt obisnuiti sa plateasca putin si sa primeasca mult… iar in momentul in care acestia sunt nemultumiti simt ca si-au primit cea mai mare teapa din viata lor… au pierdut bani, casa, masina, etc… desi poate acestia nu sunt in stare sa miste mausul si sa dea un click… cred ca acestia sunt cei mai periculosi… prin contractul semnat de acestia (desi foarte rar citit de-a intregul…) ei cred ca au drepturi nelimitate… cred ca asta face democratia in .ro, desi ar fi trebuit sa fie altceva… mai bun… pacat…

salut !

acesta fiind primul meu post din acest blog, as fi vrut sa scriu ceva mai „happy”… ei bine, nu s-a putut… sa va spun si de ce:

fix azi de dimineata aveam examen de permis (nu va spun categoria ca o sa sara unii dintre voi pe mine ca-s nebun :p)… buuun… dupa ce am ajuns la Ilioana pe la 7:30 de dimineata (deh, am dormit un pic mai mult…) am stat pana pe la 8 si un pic sa imi aud numele… fapt ce nu s-a intamplat… cand am vorbit cu politistul care a strigat lista, i-am spus ca eram programat azi si l-am rugat sa ma caute pe listele alea… m-a cautat, insa nimic… nu eram pe liste… m-a sfatuit frumos sa ma duc prin dr taberei sa intreb acolo despre data de sustinere a examenului la care eram programat… ok hai ca o fac si p-asta (desi eu aveam programata o sedinta auto fix dupa examen… asa, sa fiu sigur ca iau traseul :p). ajung in dr taberei, intreb acolo portarl daca am ajuns bine, acesta ma indruma la biroul cu pricina, unde dupa ca mi-a cautat dosarul si NU l-a gasit, mi-a spus ca intr-adevar trebuia sa dau azi examenul… culmea, m-a intrebat si de ce nu sunt acolo…

„pffff… pai cum ca de acolo m-a trimis aici!!!” ii spun eu…

„nu-i nimic, daca dosarul tau e acolo, vino maine si vedem cum te programam…”

„pai asta inseamna ca o sa fiu reprogramat, si pe ce data voi da examenul daca nu am dat azi?”

„pai pe 1 noiembrie”

„cum 1 noiembrie?!??”

„daca dosarul tau nu e aici, nu am cum sa te ajut… deci daca dosarul tau e la Ilioara o sa vedem maine fiindca de abia maine ajunge de acolo… daca nu e acolo, vedem tot maine ce si cum facem…”

in concluzie, se pare ca „organele” mi-au pierdut dosarul undeva pe drumul intre institutii, si chiar daca maine va fi gasit dosarul eu tot va cam trebui sa astept o luna pana dau examenul… urmarea: bani pierduti (nu prea merg asa des fara bilet pe ratb, mai ales ca in ultimii ani se pare ca am cam avut ghinion la controale :(), timp pierdut (acasa am ajuns rupt de foame si obosit pe la unu’ si jumate’) si super nervos fiindca organele romane ce inspira „siguranta si incredere” iti provoaca stress si iti scot peri albi…